luni, 6 iulie 2020

COLAPSUL MENTAL SI EPOCA ANARHIEI


În ultimele săptămâni s-a produs un colaps mental în rândurile occidentalilor. Nedumerirea, dezorientarea, inabilitatea de a face o diagnoză a evenimentelor, ni se par evidente. Și nu e de mirare, având în vedere viteza cu care se petrec, în zilele acestea, evenimente istorice extrem de radicale și cu consecințe la fel de radicale, se arată într-o analiză a Alianței Familiilor din România, preluată de Romanian Global News.
Agresiune si eradicarea istoriei
China elimină autonomia fostei colonii Hong Kong, fără ca Occidentul să reacționeze ori presa din Marea Britanie să sufle o vorbă. Dimpotrivă, Occidentul își are ochii ațintiți asupra Americii, prevestindu-i colapsul. Privește exact în direcția în care China dorește, dându-i ei oportunitatea de a agresa fosta colonie britanică.
În SUA, evenimentul brutal din mai 25 s-a transformat în anarhie, o anarhie nemaicunoscută din anii 60. Ea s-a extins și în Europa. Manifestări și acțiuni anarhiste se produc în Marea Britanie, Belgia, Franța, iar mai nou și în Australia. Ele sunt atât de radicale și de numeroase, încât dau impresia unui colaps civilizațional.
Statuia lui Churchill a fost dărâmata, temporar, de anarhiști pe motiv că ar fi fost rasist. Alte statui au fost dărâmate în Marea Britanie, Belgia, Franța și în alte locuri cu scopul de a eradica „trecutul rasist” al Occidentului.
Cele mai radicale acțiuni, însă, s-au petrecut, tot de unde au pornit, Minneapolis. În Minneapolis consiliul municipal a decis desființarea poliției. Fabricile incendiate din oraș au anunțat că nu se vor mai redeschide și că se vor muta în alte state.
În Buffalo, New York, 57 de polițiști și-au dat demisia după ce 2 dintre ei au fost suspendați din funcție pentru că au îmbrâncit un protestatar în vârstă. În New York, poliția cere simpatie din partea presei pentru a-și putea face treaba fără a fi demonizată în permanență, dar fără succes. În Atlanta, un grup de polițiști și-a dat si ei demisia.
Vandalism
În California, steagul american e ars, în unele orașe din Old South statuile confederale au fost dărâmate de anarhiști, iar în Seattle, unul din cele mai „progresiste” orașe din lume (și orașul în care locuiește Bill Gates), mii de anarhiști au ocupat primăria, au silit consiliul municipal să elimine poliția, și au silit și pe primar (unul dintre cei mai „progresiști” primari ai Americii) să-și dea demisia.
Profesori universitari conservatori din diverse universități americane au fost destituiți din funcție peste noapte. Unele biserici tradiționale au primit ordin de a părăsi clădirile în care se întâlnesc, fiind acuzate de „rasism”.
Unele biserici au fost incendiate. Memorialul Comemorării Victimelor Comunismului din Washington, D.C., a fost vandalizat. Tot mai multe străzi din America au primit nume noi, „George Floyd”. Unele străzi, numite după figuri istorice „rasiste” au fost redenumite.
Anarhiștii cer schimbarea numelor monumentelor istorice americane, a bazelor militare americane și a navelor americane de război, pentru a elimina numele persoanelor „rasiste” pe care le poartă pe moment.
O inchiziție nemaiîntâlnită în America din anii 50 se derulează sub ochii noștri. Flăcările continuă să ardă, vitrinele continuă să fie sparte, cetățenii continuă să urmărească cu oroare derularea crimelor anarhiste în America pe ecranele televizoarelor.
Dar ceva și mai grav se petrece în America, și, prin extensie în Occident: se produce un gol mental, un colaps mental la cetățenii lor. Nici chiar mințile oamenilor cu judecată nu mai pot procesa toate aceste evenimente grave și implicațiile pe care ele le impun. Deciziile devin tot mai greu de luat. Fiecare mișcare politică, afirmație a Casei Albe, proiect legislativ, toate au fost politizate.
Acuzatii de rasism
„Ești rasist” e acuzația favorită a anarhiștilor la adresa persoanelor albe în aceste zile. Anarhiștii din Seattle nu mai cer doar „reformarea” forțelor de ordine, ci „abolirea” în totalitate a forțelor de ordine, reeducarea în masă a tuturor angajaților de stat, a învățătorilor și a profesorilor universitari, pentru a elimina din ei „rasismul”. Cer o amnistie generală pentru toți infractorii și închiderea închisorilor. Cer „dreptate rasială” ca principiu suprem după care să fie reconfigurată întreaga societate americană.
Există precedent periculos: revoluția culturală a lui Mao care a ucis 30 de milioane de oameni. Cei 30 de milioane au fost oameni care nu au putut fi „reeducați” ori „reabilitați”.
Există, însă, un precedent istoric și mai periculos: confiscarea puterii politice de către comuniști în Uniunea Sovietică. Anul 1917 a fost greu pentru Rusia. Sleită de puterea militară, într-o stare de colaps economic și politic, într-o stare haotică, oamenii au ieșit cu miile în stradă cerând schimbări.
În mințile lor era un vid enorm. A fost exact momentul în care Germania l-a transportat pe Lenin din Elveția, cu trenul, până la St. Petersburg. A ajuns acolo la timp. Mii de oameni demonstrau pe străzile celui de-al doilea oraș ca mărime al Rusiei. Lenin s-a alăturat grupurilor de anarhiști pe străzi, devenind pentru ei un „mesia” al momentului. Știm cu toții cum s-a terminat istoria începută în St. Petersburg în toamna lui 1917. E posibil ca ceva asemănător să se întâmple azi în Occident? Am îndrăzni să spunem ca nu e exclus. E chiar posibil să fi pășit deja din era post-COVID 19 în era anarhiei globale.
Fiii și fiicele Iluminismului devin anarhiști
Fiii și fiicele Iluminismului ne numesc „iraționali”, în timp ce pe ei se numesc „raționali” și „iluminați”. E posibil ca adevărul sa fie chiar invers. Scriam mai sus despre colapsul mental în rândurile occidentalilor și că pășim, voit ori nu, în epoca anarhiei. Dădeam exemple specifice luate din presa americană și occidentală. Comportamentul irațional al anarhiștilor continuă, atât a celor care demolează civilizația, istoria, democrația și statul de drept în stradă cu cărămizi și frânghii, cât și al celor mai „cu clasă”, care le demolează din sălile parlamentelor, a consiliilor municipale, din birourile președinților de universități, ori din sălile de conferințe ale imenselor agenții de presă și ziare.
Practic, e imposibil să cunoști ori să citești despre toate acțiunile anarhiste care se petrec zilnic în Occident. Ele toate însă au aceeași temă în comun: persoanele de descendență europeană și Occidentul în general sunt rasiști, fie că recunosc ori nu, istoria lor e o istorie a exploatării rasiale, și tot ce a fost clădit în Occident în ultimii 2000 de ani a fost clădit prin exploatarea tuturor raselor, cu excepția celei europene.
Mai nou, anarhiștii au dărâmat cu frânghiile o statuie a lui Cristobal Colon (Cristofor Columb) in America, amplasată cu aproape 100 de ani în urmă de imigranții italieni. Încă nu au dărâmat statuile lui Abraham Lincoln, dar unele dintre ele au fost vandalizate. În Marea Britanie anarhiștii au făcut la fel cu statuia lui Cecil Rhodes. Au dărâmat-o.
În America, 19 personalități au fost destituite din funcție ori au demisionat din cauza unor afirmații „nepotrivite” la adresa evenimentelor zilei pe care le-au făcut, ori pentru că au refuzat să promoveze perspectivele oficiale ale organizațiilor din care fac parte privind subiectul. Printre victime se află un editor de la New York Times și actori de la Hollywood. Unor poeți li s-au retras din același motiv premiile acordate cu ani în urmă. Unele desene animate au fost interzise după ce au fost etichetate „rasiste” ori că normalizează violența poliției. Showurile „rasiste” și polițienești au fost scoase de pe ecrane.
William Jacobson, unul din cei mai influenți profesori de drept din SUA, a fost atacat într-o scrisoare deschisă de către colegii lui de universitate datorită pozițiilor lui conservatoare privind evenimentele zilei și rolul poliției în societate. Conform unei declarații făcute de el, „people live in fear on compus / oamenii trăiesc în frică în campusul universitar”.
Președintele Trump continuă să fie atacat si el pentru că refuză să schimbe numele mai multor baze militare americane, pe motiv că persoanele după care au fost numite au fost rasiste.
Panica și frica de noul val anarhist a intrat și în rândurile politicienilor și, din nefericire, a unor lideri religioși. Democrații din Congresul SUA au „îngenuncheat” în semn de solidaritate cu George Floyd, iar unele biserici și lideri confesionali din America emit „declarații” oficiale să dea de înțeles că nu sunt rasiști, iar grupurile lor confesionale nu sunt rasiste.
Extremisti radicalizati in universitati
Cine sunt acești anarhiști care în aceste zile „smell blood / simt mirosul sângelui” cum se spune în engleza? Ce știm despre ei?
Sunt tineri radicalizați vreme de decenii, dar mai ales în cei 8 ani ai administrației Obama. Sunt tineri care au fost educați într-un spirit ateu, hedonist, cu dispreț față de America, de Occident în general, de creștinism, de credință, de descendenții europeni. Au fost învățați să urască. Au fost educați în marxism și neo-marxism. În ura de clasă. Că unele grupuri din societate sunt bune și altele rele. Că cele rele trebuie anihilate. Prin reeducare ori dacă reeducarea e fără succes, prin forță, de către grupurile bune.
În America și în Occident s-au predat, de mulți ani deja, cursuri privind rasismul și imperialismul occidental. Efectul acestei îndoctrinări oarbe se vede azi. Pretutindeni. Sunt tineri care, la terminarea facultății, nu s-au putut integra în piața de muncă pentru că le lipsea pregătirea profesională. În absența locurilor de muncă au devenit cruciați ai multor cauze iraționale și extremiste, îmbrățișând cauze din cele mai radicale: lupta împotriva rasismului, real ori ireal, feminismul, mișcările ecologice, mișcările climatice, anti-americanismul, anti-capitalismul, anti-democrația, mișcările pentru „reîntoarcerea în natură / return to nature”, mișcările ecologice, mișcările pentru abolirea căsătoriei, a familiei, a relațiilor de familie etc. Sunt tineri și mișcări care în aceste zile se intersectează pe străzile întregului Occident, crezând că istoria le pune la dispoziție oportunitatea unică pentru a demola 2000 de ani de civilizație occidentală și creștină.
Aceștia sunt ei: fiii și fiicele Iluminismului, a lui Voltaire, Rousseau și Marx. Cei care pretind a se inchina in „Templul Ratiunii” si resping orice connectiune cu trecutul.

vineri, 20 martie 2020

În martie anul trecut Italia devenea prima țară membră a G7 care semna parteneriatul cu China pentru noul Drum al Mătăsii redenumit Belt and Road Initiative (BRI). Prin această mișcare, dincolo de avantajele certe aduse țării, Italia spărgea „blocada europeană” impusă Chinei.

Dacă ai fi ieșit în anii 90 și-ai fi spus că „Mani Pulite” - așa-zisa campanie anticorupție din Italia - e de fapt o operațiune pusă în practică de o centrală de spionaj ai fi fost acuzat de conspiraționism, tembelism și o neînțelegere a realității.

După douăzeci de ani de la furtunoasele evenimente s-a întâmplat o chestie incredibilă. Cuprins de remușmare și aflat în stadiul terminal al unui cancer violent, fostul ambasador al SUA în Italia l-a chemat pe corespondentul „Corriere della Sera” în SUA și i-a povestit toată tevatura. Lumea a rămas șocată când a aflat că strofocarea anticorupție fusese de fapt o operațiune clasică de detonare a clasei politice italiene care, după căderea Moscovei, susținea luarea destinului țării în propriile mâni și demilitarizarea continentului. Fapt care ar fi „făcut vânt” bazelor NATO din zona mediteraneană. Frumos, nu?

La fel spuneau prostovanii și în epoca Băsescu, atunci când a început „cruciada anticorupție” de la noi. Dacă le arătai că rețeta e identică celei din Italia anilor 90 nu te auzeau și-i dădeau înainte cu „corupții”. Și n-au înțeles-o nici după ce au apărut dovezile referitoare la „atașatul CIA” de la DNA, la reprezentantul Secret Service care avea „linie directă” cu Kovesi sau la întâlnirile transparente cu Ambasadorul SUA în urma cărora cădeau capete grele. A nu înțelege istoria înseamnă a nu înțelege prezentul. Din nefericire, marea majoritate are greutăți în a-și înțelege realitatea imediată. De-aceea avem acest comportament bovin: ți se pune să ieși, ieși precum boul, ți se spune să stai, „#staiacasă”.

Să privim acum lumea printr-o altă realitate. În martie anul trecut Italia devenea prima țară membră a G7 care semna parteneriatul cu China pentru noul Drum al Mătăsii redenumit Belt and Road Initiative (BRI). Prin această mișcare, dincolo de avantajele certe aduse țării, Italia spărgea „blocada europeană” impusă Chinei. Transformarea portului Trieste în cap de pod în Europa e un pas enorm pe care-l face China pe Continent. De fapt, dacă ne uităm atent, aterizează fix în mijlocul acestuia, mărfurile chinezești ajungând la câteva ore distanță de „punctele strategice” ale Europei. E un cutremur geopolitic de proporții întrucât în acest mod Bătrânul Continent alunecă din mâna americanilor. Desigur, prima dată economic, dar economia e urmată de armată, iar aici treaba devine sulfuroasă. Doar știți bine că există lideri precum Macron care, uneori, din bărbăția lor insignifiantă, se trezesc vorbind despre o armată europeană și alte chestii tabu în vremurile recent trecute.

Văzând cum stau treburile, nu-i oare ciudat cum, după China, Italia e cea mai atacată țară de noua pandemie? Nu-i ciudat că specialiștii vorbesc de o tulpină mai agresivă a virusului în condițiile în care se presupune că gripa a venit din China? E într-adevăr ciudat.

La fel de ciudat e și timing-ul apariției noii gripe. SUA urmează să aibă alegeri prezidențiale și întreg establishmentul e împotriva lui Trump. În ciuda scandalurilor ținute lanț, din punct de vedere economic, SUA a mișcat mai bine în mandatul său. A forțat mult, a încercat să stoarcă până la ultimele picături din mormanul ăla de fiare vechi și, în final, a reușit imposibilul. Cu compromisurile de rigoare, desigur. Iată că acum virusul lovește radical toată construcția lui Trump. Indicele Dow a scăzut drastic, spărgând pragul de 20 000 de puncte. De-aici drumul spre următorul prag - situat în jurul valorii de 15 000 - pare liber precum o autostradă a dezastrului. În plus, sistemul sanitar american e incapabil să facă față unei provocări de masă, ca să nu mai vorbim că numărul de morți va afecta radical populația semi-boschetară și plină de boli care se târăște de azi pe mâine. De asemenea, paralizia economică va fi radicală și va șterge puncte bune din PIB.

Nu-i oare ciudat cum se leagă toate aceste elemente disparate într-un șir care avantajează o anume aripă ticăloasă a omenirii? Știu, proștii vor spune că e normal deoarece „așa e corect”. Însă, dacă-i asculți pe proști devii mai prost decât ei. Și, în loc să urmărești de la o distanță sigură cum cireada e mânată spre abator, ajungi să-ți dorești să ajungi tu în fruntea cirezii și chiar să susții că experiența abatorului e una mișto. Asta-i esența prostiei.

miercuri, 8 august 2018

Diaspora e o Romanie la scara mai mica, cu buni, cu rai, cu intelectuali si cocalari, cu educati si mai putin educati


Acum cateva zile m-am intors din Romania. Escala la Munchen. In aeroport, barbatu-meu ma intreaba daca sunt multi romani in Germania. Ii spun ca, din ce stiu eu, sunt. In drum spre terminal, ne oprim sa mancam la un fel de restaurant/cafeterie. E vreo trei dupa-amiaza si o parte din personal e in pauza de masa. Ne asezam in zona in care mananca. Trec cateva minute si trei din cele patru femei incep sa vorbeasca romaneste. E aiurea, dar mi se umezesc ochii. Intru in vorba cu ele, si una imi aduce un meniu, cheama chelnerul care nu mai venea, incearca sa ma ajute fara sa i-o fi cerut. Ma sterg la ochi. Ma uit la femeile alea si ma gandesc ca suntem mexicanii Europei, niste amarati fugiti in lume care spala vase, isi rup spinarea in constructii si spala babe la cur pentru un banut. Si eu am spalat babe la cur. Cinci ani. Am impins mii de paturi de spital, am adunat cearsafuri murdare, am intors oameni din morti dupa minute lungi, istovitoare, de masaj cardiac, am sters sange de pe pereti si rahat de pe podele. Am muncit. Mi-a fost greu, dar rusine nu mi-a fost niciodata. Intre timp am depasit faza de spalat bolnavi si am trecut la "munci intelectuale." Sunt, totusi, acelasi om. Nici "lumpen", nici "realizata", doar o 
romanca traitoare in alta tara. Vorbesc corect romaneste, da' zambesc "americaneste" si spun "buna ziua", "multumesc" si "ma scuzati" ceva mai des. Cand vin acasa imi recunosc prietenii ca si cand i-am parasit ieri, chiar daca an de an sunt mai tristi si mai obositi. Imbratisez Bucurestiul si Galatiul in care m-am nascut, dar ma umplu de rani cladirile bolnave de pe care pica tencuiala, saracia, lipsa de speranta. Iubesc locul in care traiesc acum, dar din cand in cand ma macina gandul ca n-am stat "acasa" sa imbatranesc langa oamenii dragi. Ma doare sa vad ca amaratii care au ramas ii injura pe amaratii care au plecat si care ii "deranjeaza" rau o data pe an, cand vin in concediu. "Plecatii" sunt oameni care traiesc tot anul cu gandul la nenorocita aia de vacanta, la zilele alea putine cand isi vad copiii si parintii si neamul. Ii diferentiaza de cei "ramasi" doar vreo masina la mana a doua, o casa in constructie dintr-un sat fara canalizare si dorul de casa. Diaspora e o Romanie la scara mai mica, cu buni, cu rai, cu intelectuali si cocalari, cu educati si mai putin educati. Sa ii injuri pe cei plecati e ca si cum te-ai scuipa singur in oglinda. Pana una alta, eu am cam obosit sa aud ca sunt dusman al tarii mele si ca patrioti sunt aia care au ramas sa manance cabanosi cu E-uri si aia care fura tot ce se poate fura, de la bani de autostrazi si spitale la bani pentru copiii saraci.

vineri, 9 februarie 2018

Veste rea

Cabinetul noului cancelar austriac  Sebastian  Kurz, instalat la 18 decembrie 2017, a pus gând rău cetățenilor români care lucrează în Austria sau sunt stabiliți în Austria și care primesc alocații pentru copiii aflați acasă în România. Valoarea acestor plăţi variază în funcţie de vârsta şi numărul copiilor, dar începe de la 114 euro pe lună pentru un singur copil. ,,Este o incorectitudine construită pe sistemul care, pentru doi copii care nici măcar nu trăiesc în Austria, ci în România, transferă 300 de euro pe lună în România şi acesta este aproape venitul mediu acolo”, a declarat Sebastian Kurz, conform  Agerpres

joi, 29 octombrie 2015

GANDURI LA LANSAREA UNUI NOU PROGRAM DE ACTIUNE



                     CAR-rile nu sunt, din pacate, o inventie romaneasca.  Zic “din pacate” deoarece initiativele de acest
 gen au un succes considerabil in plan european si global (Conform Raportului pe 2014 a “Credit Unions
Worldwide” in prezent sunt peste 57.000 de organizatii, in 105 tari, de pe 6 continente, in marea lor
majoritate organizate la nivel mondial – World Council of Credit Unions, respectiv European – Reteaua
Europeana a Uniunilor de Credit), atingand in zilele noastre cote impresionante din  piata de capital in tarile
 unde s-a inteles mai bine rolul si locul “ajutorului reciproc”. Spre exemplu in Irlanda cota de penetrare este
de 74,7%, in SUA de 47,6%,  in Canada de 43,2%, in timp ce in Romania este de …..0,4%. Incredibil
de mica! Explicatii pot fi gasite, dar asta nu schimba situatia. Poate ca cea mai comuna intelegere a unei
CAR in Romania este bazata preponderant pe ideea de imprumut si nu pe cea de economisire.
           Incercand sa dezvolte instrumentul de economisire al unei CAR, asociatia nostra a pregatit si este pe
punctul de lansare a unui nou program intitulat “Economii pentru copii”, cu scopul declarat de a ajuta
parintii (in primul rand) dar si bunicii sau tutorii sa faca economii pentru copii si nepotii lor, intrun cadru
deosebit de avantajos din punct de vedere financiar (cu un beneficiu superior oricarei banci comerciale!).
Procedand astfel, parintii din Romania se vor alinia celor din SUA (spre exemplu), acolo unde parintii
inca de la nasterea copiilor lor sunt preocupati de “salvarea” unor bani cu o destinatie foarte precisa: educatia
copiilor. O astfel de abordare aduce multe avantaje, printre care:
-          Permite o acumulare graduala bazata pe sume mici, care nu destabilizeaza bugetul unei familii;
-          Sumele salvate aduc, an de an, beneficii semnificative;
-          Retragerea depozitelor, partiala sau in intregime, nu atrage niciun fel de penalitati;
-          La atingerea varstei majoratului, copii titulari ai depozitelor pot deveni membrii asociatiei, cu
recunoastrea vechimii respective;
-          In final, asigura in buna masura siguranta financiara necesara procesului de educatie a copiilor.

      Avand in vedere avantajele mentionate mai sus (si practic in lipsa oricarui dezavantaj, fie el cat de mic!)
se poate afima cu certitudine ca programul lansat de catre CAR “Coeziunea Sociala” este un instrument
excelent la indemana celor interesati, cu conditia ca acestia sa aiba disponibilitatea de a adera la program.
Comitetul Director al asociatiei recomanda cu toata taria acest lucru si sugereaza cotizarea lunara cu suma
ce reprezinta alocatia pentru copii, in valoare de 84 lei in prezent. Procedand astfel, in conditiile in care
beneficiul acordat de CAR in 2015 este de 3%, dar sunt sanse ca acesta sa creasca la 3,5% pentru acest
program din 2016, un parinte poate economisi sume considerabile in cativa ani. Spre exemplu, pana
la inceperea ciclului primar, se pot acumula 6.716 lei din care 668 lei vor constitui beneficiul realizat.
Sumele de cotizare sunt insa la latitudinea parintilor sau bunicilor care vor subscrie programului, acestea
incepand de la 10 lei.
       Nu ne ramane altceva de facut decat sa uram succes celor responsabili!

VASILE Mihai

vineri, 13 martie 2015

Informare privind functionarea Casei de Ajutor Reciproc "Coeziunea Sociala"

In dorinta de a veni in sprijinul cetatenilor din toata tara va informam ca, in baza Incheierii nr. 32590/299/24.09.2013 a Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti, prin acordarea personalitatii juridice, s-a infiintat Casa de Ajutor Reciproc "Coeziunea Sociala".

In conformitate cu prevederile  Legii 93/2009, Banca Nationala a Romaniei - Directia Reglementare si Autorizare,  a inscris Casa de Ajutor Reciproc "Coeziunea Sociala" in   Registrul de evidenta, sub nr. RE-PJR-41-026375/28.02.2014.

Se pot inscrie in CAR "Coeziunea Sociala" pensionari si salariati din toate localitatile tarii, precum si membrii lor de familie (inclusiv elevii si studentii).

CAR „Coeziunea Sociala” acorda împrumuturi in cuantum de 3 (trei) ori cotizatia depusă, fără a depăși suma de 20.000 lei, in anul curent. Solicitantul împrumutului trebuie să aibă o vechime de minimum 3 luni ca membru al CAR. In anul 2015, beneficiul/dobanda acordata la cotizatiile depuse este de 3-3,5% pe an.Dobanda perceputa la imprumuturi este de 8,5% pe an (0,7% pe luna).

Pe langa imprumuturile extrem de avantajoase, pentru sumele cotizate se acorda un beneficiu anual (dobanda), conform tabelului de mai jos:

Anul
Dobanda perceputa la sumele imprumutate (procent anual)
Beneficiu acordat la cotizatia depusa (procent anual)
Cuantum maxim al unui imprumut
(lei)
Numar maxim de rate pentru restituirea imprumutului
2015
8,5%
3,5%
20.000
24
2016
8,5%
4,0%
25.000
24
2017
8,5%
4,5%
30.000
24
2018
8,0%
4,5%
35.000
30
2019
7,5%
4,5%
40.000
36
Inscrierea, cotizarea,  acordarea imprumuturilor si toate celelalte operatiuni aferente CAR se pot face prin prezentarea celor interesati la oricare dintre punctele de lucru ale CAR  sau aplicand procedura de lucru de la distanta.

Alte informatii puteti obtine si de la reprezentantul CAR din localitatea dvs.

Inscrierea in CAR se face astfel:
1.Persoana interesata sa devina membru al CAR plateste in contul colector al CAR, deschis la BRD-Agentia Carol, RO36BRDE441SV84947644410 sau in numerar, la punctele de lucru, o suma rezultata din insumarea:
a.Taxei de inscriere in CAR, in cuantum de 0,5% din valoarea neta a pensiei/salariului/soldei solicitantului;
b.Cotizatiei lunare, in in cuantum de minim 1% din valoarea neta a pensiei/salariului/soldei solicitantului;
c.Contributia lunara la fondul de deces, in valoare de 5 lei (optional 60 lei/an);
2.Persoana interesata completeaza cererea-tip de inscriere si o expediaza pe adresa oricarui punct de lucru al CAR, prin fax, e-mail sau prin posta, insotita de urmatoarele documente, in copie:
a.Cartea/buletinul de identitate;
b.Ultimul talon de pensie/adeverinta de salariat/dovada de venit;

Recomandam asadar, tuturor membrilor SCMD, inscrierea in CAR, cotizarea lunara cu sume care sa nu dezechilibreze bugetul familiilor dvs., pentru  constituirea  unei rezerve de bani egala cu 1 - 2 salarii/pensii, astfel incat, la nevoie, sa puteti solicita  imprumuturi egale cu  3 - 6 salarii/pensii lunare. Dupa ce cotizatia ajunge la nivelul venitului brut lunar (salariu/pensie/indemnizatie), membrul CAR nu mai este obligat sa depuna cotizatii lunare, beneficiind in continuare, pe durata nelimitata, de toate drepturile de care se bucura membrii CAR, conform Statutului.

Va adresam indemnul de a nu ezita sa va inscrieti in CAR Coeziunea Sociala! Cu cat vom fi mai multi, cu atat CAR Coeziunea Sociala va fi mai performanta!

Este pacat ca noi, cetatenii cu venituri mici si mijlocii, sa imbogatim actionarii bancilor si puzderia de IFN-uri straine (institutii financiare nebancare), multe dintre ele practicand dobanzi aproape camataresti, cand putem sa ne ajutam singuri, in propria tara, ajutand in acest fel si leul - moneda noastra nationala! Recenta criza provocata de francul elvetian, celor care s-au imprumutat in aceasta moneda, ar trebui sa fie o lectie pentru toti romanii.

In plus fata de cele prezentate mai sus, este bine de stiut ca, prin integrarea in sistemul de Internet al  Consiliului National al Societatii Civile (CNSC) a site-urilor apartinand tuturor primariilor, consiliilor judetene si prefecturilor din tara, valorificam in beneficiul membrilor CAR, milioanele de euro investite pana acum de catre Guvernul Romaniei in cadrul proiectului eGuvernare, proiect prin care se folosește tehnologia informației ca resursă în oferirea de servicii publice cetățenilor și pentru cresterea eficientei entităților guvernamentale centrale și locale.

Recomand tuturor domnilor primari si consilierilor locali, indeosebi celor din zonele defavorizate, sa urmareasca pagina noastra dedicata proiectului denumit "Incluziune sociala prin microcredite si ajutor reciproc pentru persoane defavorizate si dezvoltarea spiritului civic in comunitatile locale, in special din zone rurale". 

PRESEDINTELE CAR "COEZIUNEA SOCIALA",
Florea Vasile-Victor